Pereţii din zidărie cu rol portant pot fi realizaţi din :
- elemente de zidărie ceramice
- elemente de zidărie din silico-calcar
- elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obisnuite sau uşoare)
- elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat
- elemente pentru zidări din piatră artificială
- elemente pentru zidărie din piatră cioplită
Dintre acestea cele mai des folosite în practica curentă din ţară sunt următoarele:
- cărămizi ceramice pline
- cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale (despre care am discutat în articolul anterior)
- elemente pentru zidărie din beton cu agregate obişnuite
- elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat
- elemente pentru zidărie din piatră naturală cioplită prelucrată
Pentru toate aceste materiale există documente normative de referinţă (standarde şi stas-uri) ce reglementează proprietăţile şi caracteristicile materialelor de construcţii. Aceste prevederi sunt incluse în codurile şi normativele de construcţii în vigoare.
Ne vom referi în cele ce urmează în special la CR6-2006 ( Cod de proiectare pentru structuri de zidărie) şi P100-1/2006 ( Codul de proiectare seismică) cu menţiunea că pentru întocmirea unui proiect corect este necesar un inginer structurist autorizat, bun cunoscător al tuturor normativelor în vigoare în domeniul proiectării de structură.
Întrucat în cazul caselor din zidărie portantă structura rezultă din (şi condiţioneaza în acelaşi timp) planul de arhitectură este esenţială colaborarea între arhitect, structurist şi beneficiar încă din stadiile preliminare ale proiectului.
Între etapele de proiectare preliminară trebuie parcurse următoarele:
-stabilirea formei generale a clădirii in plan şi elevaţie
- fixarea pereţilor structurali
- proiectarea preliminară a planşeelor
- proiectarea preliminară a infrastructurii (fundaţii , pereţi subsol)
Un aspect extrem de important în primele etape de proiectare îl are amplasamentul pe care se va ridica viitoarea construcţie. Cu cât amplasamentul se află într-o zonă cu risc seismic mai mare cu atât mai recomandată este conceperea unui plan cât mai regulat şi compact. Recomandarea este cu atât mai categorică în cazul unui teren de fundare dificil.
Toate aceste date esenţiale referitoare la caracteristicile terenului ( din punct de vedere seismic şi din punct de vedere geologic) se vor afla printr-un studiu geotehnic întocmit de un inginer autorizat.
Regularitatea structurală la care mă refeream mai sus se transpune în proiect prin regularitatea structurală în plan şi regularitatea structurală în elevaţii.
Regularitatea în plan se caracterizează prin:
1. forma în plan a clădirii:
- plan simetric pe 2 direcţii ortogonale
- contururi cât mai regulate ( fără intrânduri sau proeminenţe sau cu un procent cat mai mic de neregularităţi)
2. distribuţia echilibrată pe cele două direcţii a pereţilor cu rol structural
3. o cât mai mare apropiere în plan între centrul de greutate şi centrul de rigiditate al clădirii
Regularitatea în elevaţii (faţade) se caracterizează prin:
a. nivelurile (etajele) successive ale clădirii au înalţimea egală ( sau cât mai apropiată)
b.pereţii cu rol structural au în plan aceleaşi dimensiuni la toate nivelele clădirii (sau prezintă variaţii încadrabile între anumite limite definite prin CR6-2006)
Pereţii structurali ai unei clădiri sunt de două tipuri:
- pereţi izolati (montanţi)
- pereţi cuplati
Pereţii cuplati sunt pereţi ce conţin uşi şi/sau ferestre. Ei se constituie din mai mulţi montanţi legaţi la partea superioară prin grinzi din beton armat.
În funcţie de o serie de factori, structurile rezultate prin folosirea pereţilor de zidărie se împart în două grupe:
- Structuri cu pereţi deşi
- Structuri cu pereţi rari
Structurile cu pereţi deşi au următoarele caracteristici:
- înălţimea de nivel ≤ 3.20 m
- distanţele dintre pereţi nu depăşesc 5 m
- aria maxima determinată de pereţii structurali nu depăşeste 25 mp
Acest tip de structură duce la condiţionări destul de stricte ale planului de arhitectură . Aceasta solutie constructivă este folosită în special în cazul clădirilor fundate pe terenuri dificile.
Sistem-ul se mai numeşte şi sistem fagure.
Structurile cu pereţi rari au următoarele caracteristici:
- înălţimea de nivel ≤ 4.00 m
- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii, sunt de maxim 9 m
- aria maxima determinată de pereţii structurali nu depăşeste 75 mp
Acest tip de structură permite o mai mare flexibilitate în conceperea planului de arhitectură.
Sistem-ul se mai numeşte şi sistem celular.
*****************************************************************************************
Găsiţi la următorul link un glosar cu toţi termenii tehnici a căror explicare/ definire este necesară pentru lectura articolului de faţă. Termenii incluşi în glosar sunt marcaţi şi în text.
******************************************************************************************
Informaţiile din articolele înscrise pe acest site sunt informative şi au doar rol consultativ. Datele şi informaţiile incluse nu sunt exhaustive şi nici suficiente pentru întocmirea unui proiect. Orice lucrări de construcţie sau demolare pot fi executate legal doar în baza unui proiect întocmit şi semnat de către nişte specialişti atestaţi.
În condiţiile în care aveţi nevoie de consultanţă tehnică sau de întocmirea unui proiect de autorizare de construcţie vă putem oferi toata asistenţa necesară. Accesaţi secţiunea “contact” pentru a intra în legătură cu echipa noastră.


