- clasa de importanţă a clădirii
- definită prin P100-1/2006- funcţie de clasa de importanţă şi de expunere la cutremur, se definesc niveluri diferite de asigurare a construcţiilor. Importanţa construcţiilor depinde de consecinţele prăbuşirii asupra vieţii oamenilor, de importanţa lor pentru siguranţa publică şi protecţia civilă.
- Se definesc următoarele clase de importanţă:
o clasa I : – clădiri cu funcţiune esenţială, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţie civilă
o clasa II: – clădiri a căror rezistentă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă
o clasa III: – clădiri de tip curent, care nu aparţin celorlalte categorii
o clasa IV: – clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii agricole, locuinţe unifamiliale.
- densitate a pereţilor structurali
- densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor de zidărie (Az,net) de pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv.
- Mortar
- Mortarul este un amestec de apă, liant şi materiale inerte, utilizat
la punerea in operă a cărămizilor şi la rostuire. Materialul inert este reprezentat de către nisip, iar cimentul şi varul constituie liantul. Există un tip adecvat de mortar pentru fiecare gen de lucrare. Proiectantul specifică caracteristicile şi compoziţia mortarului, ţinând cont de exigenţele de rezistenţă, aspectul exterior, precum şi de prelucrabilitatea materialului – în scopul uşurării procesului de punere în operă.
- perete nestructural
- perete care nu face parte din structura principală a construcţiei; peretele de acest tip poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.
- perete structural
- perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale care acţionează, în principal, în planul său.
- regim de înălţime
- regimul de înălţime se defineşte prin numărul de niveluri supraterane şi subterane ale construcţiei. Regimul de înălţime se defineşte în acelaşi timp şi prin cote de gabarit:
Ø înălţime la cornişă
Ø înălţime la atic
Ø înălţime la coamă
- zidărie nearmată (ZNA)
- zidărie care nu conţine suficientă armatură pentru a putea fi considerată zidărie armată- cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată
- zidărie confinată (ZC)
- zidărie prevazută cu elemente pentru confinare de beton armat pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri)
- zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
- zidărie confinată la care, în rosturile orizontale, sunt prevazute armături în cantităţi suficiente, din oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţa tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
- zona seismică
-Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismică, teritoriul României este împărţit în zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant. Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraţia terenului pentru proiectare”.
Acceleraţia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zonă de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurenţă de referinţă de 100 ani. Zonarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag în România, pentru evenimente
